Astazi sunt o cana cu ceai...O cana pe care scrie Nescafe, plina cu ceai de musetel...Inchipuie-ti....Si sunt plina...si rece...Si licoarea asta care se vroia fierbinte se duce incet...pe gat...Ce corp poate sa inghita ceaiul atat de repede?
Astazi am citit randuri...randuri...Cuvinte...intrebari...tristeti...Te stiam mai vesela...Unde sunt ochii verzi? Unde sunt degetelele? Unde sunt sclipirile?
Nu te uita ca e urat afara...Nu simti frigul din jur...Nu atinge pietrele ude si colturoase...Nu gusta ceaiul fierbinte ce combate raceala...
Si te rog, sora-mea! Nu te schimba!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu