Sper ca nu te superi pe mine ca am recurs la acest mijloc de a ma exprima...dar aici e coltul meu de libertate, din toate punctele de vedere...
Ar fi enorm de multe lucruri de zis...Si cred ca acum e prima oara cand scriu pe blog si nu ma gandesc o suta de ani cu ce sa incep...Ceea ce este un progres...Crede-ma!
Incerc sa nu ma arunc iar, desi imi e greu sa nu sper, sa nu ma gandesc, sa nu visez...Am o mie de lucruri pentru care iti sunt recunoscatoare...Dar cea mai mare realizare a ta in ceea ce ma priveste este faptul ca datorita tie am trecut peste.....trecut...Suna ciudat, dar acum nu ma mai intereseaza nimic din ce a fost. Am putut sa spun NU si sa nu mai bag in seama staruinte si explicatii si lacrimi. Spune-mi cum vrei: naiva...inconstienta....Dar nu pot nega noua persoana care sunt...
Si...e atractia aceea....
Am scris aici ce am simtit...pentru ca toata lumea sa vada ca esti, intr-adevar, o persoana importanta pentru mine, desi ne cunoastem de asa putin timp...
Ceva de incheiere? Nu vreau un sfarsit...nici macar la aceste randuri... :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu