.....

Ascult melodia a nu stiu cata oara...
Si pentru prima data imi doresc ca situatia sa fi fost altfel. Nu sa am parul lung, sau sa fiu blonda, sau sa am masina si bani :P Cred ca mi-ar fi ajuns si numai sa fiu acolo, sa iti spun ca iti sunt aproape, langa tine, si sa te tin strans in brate cand esti singur.
Pentru prima data imi doresc ca statusul tau sa fi fost altul: in loc de buni prieteni sa scrie cu totul altceva. Nu ma intreba ce, pentru ca stii ca e pericol... Stiu ca esti o persoana mult mai exacta ca mine. Si ca nu ai cadea niciodata in partea cealalta, parte pe care eu deja am inceput sa o ating. Si ca nu ai recunoaste nici mort ca e ceva... ceva ce poate ca exista doar in mintea mea... Si hai sa fim seriosi. De cat timp vorbim? De jumatate de an? Poate cu o luna sau doua mai mult? Nici nu mai tin minte...
Cand am deschis blog-ul am simtit ca aveam mult mai multe de spus decat am scris pana acum. Si iar am rams fara cuvinte, iar nu stiu ce sa scriu, iar nu stiu sa definesc. Ce as putea sa scriu sa nu devin patetica? Sau naiva? Sau... cum mai vrei tu...
Tu care copac vrei sa fii? Pot sa aleg eu in locul tau? Vreau sa fii copacul mai inalt, care sa ma protejeze si sa ma ia in brate noaptea cand visez urat. Sau care sa isi cada frunzele peste mine, sa ne hranim din acelasi pamant. Dar vreau sa fii si copacul mai mic. Pentru ca si tu ai momente in care suferi. Si asa cum esti tu pentru mine, asa vreau sa fiu si eu pentru tine: colacul de salvare. Vreau sa traim pe aceeasi margine de prapastie, sa ne uitam impreuna in jos si sa ne simtim unul altuia crengile tremurand la vederea abisului. Vreau sa ne lumineze acelasi soare cand privim spre est.
Nici macar tu nu ma poti condamna ca sunt visatoare. Pentru ca uneori sunt aproape sigura ca iti place sa te refugiezi in visele mele...

2 comentarii:

M.C spunea...

ti-am raspuns de pe gmail dar nu cred ca ajunge inapoi ca adresa era "noreply blogspot.. ".

singurul mod e sa-ti las pe articol.

Deci,

cautam poza asta, mi-a ramas in cap de undeva si cand am vrut sa public articolul am cautat-o..
nu stiam cum se cheam si la "time" am gasit-o la tine... merci mult :)

poti sa-mi spui daca inteleg bine? atunci cand scrii despre el o faci pur si simplu si e posibil sa nu citeasca vreodata pagina ta? ar fi frumos asa...

Felician Balint spunea...

De ce sa nu citeasca niciodata? Si de ce e frumos ?!

Gandeste'te ca uneori singura posibilitate pentru multi oameni sensibili e sa se exprime in scris ... si eu am patit-o cand am fost fata in fata cu cineva ... sa uit unde mi'e limba darmite sa mai stiu ce voiam sa zic :)